Am hotărât, după mai multe gânduri,
Să mă răzbun pe mine, pentru tot:
Pentru frecventele declinuri şi
avânturi,
Să le detest, că altfel nu mai pot.
Mi-nvârt călcâiul contra axa vieţii,
Încep să urc spirala-n labirint,
Nu ştiu pentru ieşire care-i taxa,
Dar vreau să pot s-ajung, unde-am
pornit.
Pe tălpi îmi cade frig de întuneric,
Pe tâmple grele, bolţile se bat,
Am ochi închişi şi fugăriţi în sferic,
Dară din drumul meu, eu nu m-abat.
M-am erijat în dublă ipostază
De jude şi călău neînduplecat,
Am scotocit Infernu-n orice fază
Şi am ajuns să fiu şi avocat.
Am îmblânzit acolo nişte cerberi,
I-am prefăcut în stane, pe alei
Cu focul din făclii, aprins din ierburi,
Am luminat tot drumul dragostei.
VALENTINA GRAUR LĂZĂRENCU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu