Ochii tăi...

Am să-nfloresc în iarnă - eu salcâmul,

Tu, fulguirea de deasupra mea

Când mă atingi cu mii de diamante,

Să-ți faci din ram de mine, cuib de stea...

 Și-nmănușată într-a ta privire

- ahhh, Doamne, tu argint, eu...trupul gol,

Parfum de pura noastră contopire

să pun pe Luna nopților obol!

 Și-n rima cea de noi împerecheată

Cum râde pruncul, sânul când primește

Să nu mai știu de care flori de-odată

Zăpada albă-a inimii îmi crește

 Și-apoi, sălbatic, până-n primavară,

Să te topesc sorbind din cupa ta

a Cerului albastră,...roz otravă :

Să mor iubind ... Iubind m-oi invia...

 Am să-nfloresc în vara Lui, povară

Din ram nebun de dragoste, firesc,

Când pe sub frunze va veni o seară

Cu stele albe, iar, o să-nfloresc

 Si nu va ști chiar nimeni ce ne-apucă-

Mă vor vedea pe mine cea dintăi,

Cum dintr-odat' , în Cer ca pe o fugă

Voi duce stele-aprinse,... ochii tăi!

 Shanti Nilaya

Azi a bătut la uşa mea o frunză

Azi a bătut la uşa mea o frunză,

Întâi uşor, apoi, a apăsat-o.

Întredeschisa uşă a lăsat-o

Să văd cum frigu-i gata s-o pătrunză.

Ea m-a privit timid, cu demnitate.

Avea sub braţ chiar rebegitul vânt.

La ceasul înserării, ceasul sfânt,

Cerşeau un semn infim de bunătate.

A poposit pe masă. Lumânarea

Păta cu umbre tenu-i ruginiu,

Iar din pervazul rece şi-n pustiu,

Vântul scruta, din casă, depărtarea.

Tăceam sfătos, odaia'ncremenise

Privindu-i gingăşia nepereche.

Vedeam în ea, ca'ntr-o icoană veche,

Un an de roade şi-un noian de vise.

Trăind un ciot de an, lăsase pomul

Să-şi odihnească sevele, o iarnă,

Dar, mai întâi ca fulgii să se cearnă,

Voia să ştie ce nu ştie omul ...

Când m-am trezit, în zori, deja plecase …

Probabil spre mormântul hărăzit.

O frunză cu destinul împlinit,

Pe novicia mea se aşezase.

Ovidiu Oana-pârâu

Eu te iubesc, femeie...

Cum blânda dimineaţă

Îşi flutură iubirea

Peste copaci în floare,

Cum păsări cântă-n codru

De dragul primăverii,

Eu cânt iubirea-n taină

De dragul tău femeie!

Prin vene-mi curge lavă

Cu muzica dorinţei,

În suflet ard în torţe

Nemuritoare patimi

Şi râd de fericire,

De tine, ochii lacomi.

Eu te iubesc femeie,

Până şi gându-n noapte

Ţi-l mângâi în tăcere

Să nu stârnesc izvoare

Neliniştite-n tine.

Să nu-ţi cuprindă visul

Străine năluciri

Să tulbure fiinţa

Şi-n somn, să mai suspini.

De-ar fi s-o faci vreodată

Să fie doar, de... dor,

Ascuns adânc în suflet,

De mine, până mor.

Eu te iubesc femeie

Ca ploaia cea de vară

Pe care eu, pământ,

Cu sete o aştept,

Să-mi răcoreşti ardoarea

Ce-o am când nu-s cu tine,

Să fericeşti ţărâna,

Din care sunt făcut.

De n-ai fi fost, femeie,

Te-aş fi zidit din mine

Din inimă-scânteie,

Cu lacrimă şi lut,

Dând viaţa mea, tribut.

Angelina Nadejde

La mine

S-a cuibărit o pasăre în suflet

și cântă-ntruna.Trilurile ei

fac să se-oprească lumile din umblet

și să răsară sori în ochii mei.

Lumina zilei-i mult, mult mai frumoasă

și cade ca ninsoarea de april

pe umerii pământului de-acasă

în ritmul altui ne-mblânzit cadril.

S-a cuibărit o pasăre și cântă

de când această liniște cuvântă

a zvon de sărbători și-a-mpărtășire

a tot ce-nseamnă zborul din iubire...

 Aura Popa

Sursa foto: Internet

Să dorm sub steaua ta ...

Lasă-mă să dorm sub steaua ta

Cu tinerețea strânsă-n pleoapă,

Să fac din anul care va pleca

Întindere de-amurg ,târziu și apă.

Nu pot primi, ce-a fost, încă o dată,

Dar pot preface ceasul în târziu .

Și amintirea ce-n senin mi-e dată

Trăirilor prezente doresc ca să te știu.

Să fii minunea mea de-a pururi întregit,

Steaua ta de foc în mine strălucească.

Mai tineri peste timp prin anul cel iubit

Și cel care-o veni în doi să împlinească .

Lasă-mă să dorm sub steaua ta -

Pe șoaptele de vânt sau pe căderi de apă ,

Oprește-mă pe clipa ce-alăturea va sta

Să cânte infinitul și tinerețea-n pleoapă .

 Ingrid Jenifer Balacks

Când taci

În visul tău cresc maci,

De dorul meu, subțiri

Iar dacă încă taci,

E pentru că-i respiri;

La masa ta sunt eu

Mă-mbăt de tine, știi

Iar daca încă tac,

E pentru că... tu scrii...

Și când în faptul serii

De umbre te desfaci

Iar eu nu știu de tine,

E pentru că...tu taci!

 Shanti Nilaya

De dorul tau...

ACASA...

Primăvara,...de Crăciun

De va ninge azi, nu știu

Pe cărări de iarnă pare

C-a venit o vrăjitoare

Și-i e sufletul pustiu

Mult voiam să-ți pun scrisoare!

Uite, lacrimile mele,

Inimile de la stele

Și să-ți ningă-ntr-un târziu...

Dar nu pot așa să mint

Cerul fumegă zăpada,

De-un vârtej se ține strada,

Iar copacii-au înflorit!

Stai, Iubire, să-ți mai spun:

Toată noaptea am visat

Cum din noi s-a revărsat,

Primăvara,...de Crăciun...

Eu trimit, totuși, scrisori-

Mângâierea palmei mele,

Ierni visate în castele

Și ninsoarea... de la flori...!

 Shanti Nilaya 

De s-ar putea ...

De s-ar putea să mă-nsoţesc cu zarea,

Să-i fiu aproape dintr-un pisc de munte,

Voi şti să văd şi să-nţeleg că marea

Nu-şi poartă valul, ţărmul să-l înfrunte.

Ea doar hrăneşte începutul vieţii

Sau găzduieşte astrul în abise,

Din faptul serii-n geana dimineţii,

Îi face-n unde leagăn pentru vise.

După răsfăţ, îl mână cu blândeţe

Albind tăria, zorii când anină

În piscul inundat de frumuseţe

Şi aurit cu valuri de lumină.

***

 “lumina, se află în fiecare şi sufletul o ascultă când hrăneşte gânduri”

Ovidiu Oana-pârâu

*UN VIS INTERZIS*

Ca un foc sălbatic...

Sufletul meu este în ardere

Eu îmi caut iubirea... te caut pe tine

Dar nicio speranţă că te voi găsi.

Lasă-mă te rog în visele tale

Vreau să ascult bătaia inimii tale

Lasă-mă în gândurile tale

Şi-am să stau acolo liniştită.

Şi vântul ne va ierta,în miez de noapte,

Prividu-ne îmbrăţişaţi topiţi de fericire...

Numai tu ştii ce-o să spun,

Citeşte-mi din inima mea.

Şi-n vocea ta îmi voi găsi drumul

Cu fiecare atingerea ta...

Vreau atât de mult iubirea ta

Dar eşti încă un vis interzis.

 ღ══.T.P.═══ ღ

AUTOR ~TEODORA POPESCU~30-10-2013~© Copyright © 2013

Foto net.

Iertare nopții, ...inimii

Mă iartă inimă, mă iartă!

Căci s-a-ntâmplat ca într-o doară,

Să port spre tine ce e ceartă

Și tot ce-n lume-aș vrea să moară;

În zilele ce-s ieri,... mă iartă

că am vazut Casa Cerească

și nu te-am nimerit pe poartă

și te-am dat lor... să te rănească ...

Cum te-au iubit, cu ce masură,

Și cum te-am pus răscrucii Sale,

Mă iartă, inima mea pură,

Că n-am știut mai bună cale

Urmeaza-mă!...bătăi să-ți iasă

din toți atomii tăi, fii vie,

Urmează-mă și nu mă lasă

Ca pasăre,...în colivie... !

Când fi-va să mă-ntorc și poate,

În fața Sa să spun... 'mi-e bine

pentru că-n drumurile toate

am luat și inima cu mine-

și n-am trecut de multe vămi

mai goală decât m-ai făcut...

Te uită, Doamne, câte-s răni

Și...cât de multe m-au durut'

Mă iartă chiar de noaptea pusă

În scrisul din aceste versuri,

De clipa-n veșnicie dusă

Si de-un ocean, ... de ne-nțelesuri!

 Shanti Nilaya

Să râd...Să plâng...

Ahh, cum îți stau în brațe!!! Stau lipită,

În mine și în tine suntem "noi"...

Simți cum bătaia inimii palpită

Și sângele ni se transformă-n ploi?

Căzute-aici în trup din Cassiopeea,

Celulele le-mbată cu nectar-

Ahh! cum te-ating și cum îți sunt femeia

Din anul care trece, ultim dar!

Iubire și iubire...doar iubire,

Nici nu mai știu cuvinte să rostesc!

Iubire și iubire în neștire,

Iar în știința mea,... să te iubesc

Să îmi trec palma, dulce, peste frunte,

Corona Borealis să îți fiu,

Să îmi las buzele să te sărute

În ceasu-al doisprezecelea,un ceas târziu

Și... cine, oare, pentru-așa trăire,

n-ar face orice targ?!? ...Chiar Dumnezeu,

Pentru o clipă, și-ar ieși din fire

Și-ndrăgostit, ar deveni ateu;

În Cerul Său ar fi o nebunie

Așa cum numai noi am cunoscut,

din prima zi... și-n sfântă anarhie

Ne-ar trece, unul fiind, în Absolut...

Dar mă trezesc din somn. Flăcări dansează,

La piept eu strâng un vis, Iubitul meu!

Să râd? ...Să plâng? Hilar mă-mbujorează,

Căldura unui simplu... șemineu...

 Shanti Nilaya

Dorință...

Aș săruta pământul în urma ta,

Să simt căldură tălpile tale întipărite în el,

Ploaia să îți umple urmele pașilor cu lacrima sa,

Să nu uit că am în viață un singur țel!

Aș pune sufletul meu chezaş de câte ori ar fi nevoie,

Să înțelegi că viața fără tine nu mai are niciun rost,

Că tot ce mă face să zâmbesc, tot ce îmi face bine,

E când te știu lângă mine fericit, fără să spui: "-a fost!"

Aș prinde cerul în palme să ți-l dăruiesc,

Să înțelegi că stelele nu plâng în ploaie,

Ele doar strălucesc în noapte și visează,

Că viața e un cântec: "Dansând în ploaie!"

Aș pune ploaia să scalde pământul,

Într-un sărut fără de sfârșit.

Să se-mpreune cerul cu pământul,

Iar tu să strigi cât poți de tare:"-și azi sunt fericit!"

 Liliana Andrei 

Din cer senin...colind

Tăcere cu boboci de trandafir

Cum dormi…! De visul tău ades mă mir

Și-ți las pe pernă flori, iubitul meu

Tăcere cu boboci de trandafir,

Din care să-nflorească…Dumnezeu

Așa te-ating …Cu gânduri zeci, o mie

Mi-e dor să mai fiu scrisă-n palma ta,

ca linie-a Iubirii, străvezie,

de un creion…S-adorm…! Ce mult aș vrea...

Când te trezești în zori, să nu te miri,

să nu te uiți la mine să mă cerți!

Tăcere cu boboci de trandafiri,

să fim…! Să închizi palma...Să mă ierți...

Shanti Nilaya

Te învelesc cu pace

Nu sunt stafii iubito ! E doar gerul

Ce-aşează-ntre troiene crusta albă

Şi ţese în ferestre flori de nalbă,

Sporindu-le-nserărilor misterul.

Mai dă strigări butucul de pe vatră,

Schimbându-şi nefiinţa în căldură,

Sau trist ecou al sorţii ce-o îndură

Potăile stropşite-n frig când latră.

Ori poate grinda scorojită-n vreme

Şi cocârjată de povara ninsă,

A clătinat o candelă aprinsă,

Când ostenită scârţâie şi geme.

Tu nu te teme ! Te-nvelesc cu pace

Şi ţi-oi şopti poveşti din vremi apuse.

Iar somnul lin să-ngroape presupuse

Stafii sub ale iernii reci cojoace.

***

Ovidiu Oana-pârâu

Din an in an...

Cu tine...

Bună dimineața cât încape,

(în cuvinte iarăși am să spun!)

Norii de zăpezi marame-și pun

Voaluri de argint sclipit pe ape;

Eu te caut, suflet în oglinzi

Colo sus, cu ochii tăi răsare,

Iar aici, când noaptea-i de culcare,

Cerului mă rog să mă cuprinzi

Dintr-a firului trecut ecou

Întruparea vieții cea mai blândă,

Amintire vie și osândă,

Să mă prindă brațul tău, din nou

Și-n reverb duios, ca-n revărsare

Peste gând ori versuri, din povești

Să te-aduc la viață de-unde ești

Între toate astăzi,...depărtare.

Bună dimineața și-orice-ar fi

O să-ți stau în clipa de trezire

Singura și marea ta Iubire,

Bună dimneața, peste zi!

Shanti Nilaya

Împodobită... ca de Dumnezeu!

Mă scaldă-n raze prea curate Luna

Și mă transpune peste gândul tău...

Din ochii tăi, oglinzi m-arată-ntr-una

Împodobită ca de Dumnezeu!

Se duce ceasul- ultimă părere,

din anul ăsta... Știi ?!? nu e păcat

De nicio clipă ce ne-a fost avere,

Căci m-ai găsit, când nu te-am căutat;

Dar mai ales, voi ține bine minte

Și-n pomul de Crăciun -de verde greu-

În casa-n care-am stat fără de tine,

Voi pune an de an, de-acum, mereu,

Un trandafir...ca ultimă scrisoare!

N-o sa mai fii nici tu însingurat,

Oricât va fi în noul an de mare

Un anotimp,o clipă...Ceasu-a stat!

Mi-ntind de-acuma mâna spre poveste-

Ooo brad frumos' îmi cânt-un gând,sau...eu!

Din ochii tăi, Lumina-n mine este

Împodobită,... ca de Dumnezeu!

 Shanti Nilaya