Prin ploile ascunse-n părul meu,
Trecut-au primăveri şi toamne reci
Şi rătăcind, al vieţii curcubeu,
A pus pe suflet aspre ipoteci.
Mi-a ferecat trăirile cu ani,
Iar zâmbetul a încurcat persoana
Pe umerii striviţi de bolovani
Îmi supurează neînchisă, rana.
Trăiesc, iubesc şi sunt adeseori
O flacăra ce arde-n disperare,
În limbi de foc ajung pană la nori
Şi mă revărs în ploi vindecătoare.
Pun lacrima şi doru-n poezie
Iar uneori îmi licitez iubirea,
Şi-n clipe reci, de tristă nebunie,
Las suflet la ofertă... pe aiurea.
Mă răscolesc furtunile ivite
Ca din senin, peste copaci în floare
Şi simt bucăţi din mine azvârlite
Şi-nchid fereastra vieţii către soare.
Dar las deschisă uşa înspre vise
Să-mi viscolească şi cu bucurie,
Şi regăsesc din nou cărări promise
Când te aveam aici... copilărie!
Angelina Nadejde - versuri din volumul
"Sunt un alt anotimp"
Pictura: Sheri Dinardi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu