FULG DE NEA
M-aș cufunda în mine, așa mi-s de
aproape
Și iarna asta lungă mă lasă să mă-nvăț,
Zăpezi îmi vin din suflet, mi le-ngheț
pe pleoape,
Ninsoarea mea cernită, mai cerne-mi un
dezvăț!
Un roi de fulgi miracol ce-mi bântuie
pe-afară
Din Absolut coboară și-mi urcă-n
Univers,
Mi-e gingașă-amintirea, etern universală
Iar dorul către tine mi-e astăzi într-un
vers...
Cu un sărut din cerul ce m-a-ntâlnit cu
tine
Începe dimineața, iar ziua...
către-amiaz
Te chem din emisfere și plâng și mi-e
rușine
În lacrimi e dezghețul ce-mi curge pe
obraz.
Și e târziu, în noapte mai scapără-o
lumină,
Eu prind încet de veste că steaua este a
mea
Și-n mâinile-amândouă mi-e ruga mea
divină,
Să mă topesc îmi vine.... sunt fulgul ei
de nea.
Lili Lazăr
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu