miercuri, 30 decembrie 2015

Ochii tăi...



Am să-nfloresc în iarnă - eu salcâmul,
Tu, fulguirea de deasupra mea
Când mă atingi cu mii de diamante,
Să-ți faci din ram de mine, cuib de stea...

 Și-nmănușată într-a ta privire
- ahhh, Doamne, tu argint, eu...trupul gol,
Parfum de pura noastră contopire
să pun pe Luna nopților obol!

 Și-n rima cea de noi împerecheată
Cum râde pruncul, sânul când primește
Să nu mai știu de care flori de-odată
Zăpada albă-a inimii îmi crește

 Și-apoi, sălbatic, până-n primavară,
Să te topesc sorbind din cupa ta
a Cerului albastră,...roz otravă :
Să mor iubind ... Iubind m-oi invia...

 Am să-nfloresc în vara Lui, povară
Din ram nebun de dragoste, firesc,
Când pe sub frunze va veni o seară
Cu stele albe, iar, o să-nfloresc

 Si nu va ști chiar nimeni ce ne-apucă-
Mă vor vedea pe mine cea dintăi,
Cum dintr-odat' , în Cer ca pe o fugă
Voi duce stele-aprinse,... ochii tăi!

 Shanti Nilaya

Azi a bătut la uşa mea o frunză



Azi a bătut la uşa mea o frunză,
Întâi uşor, apoi, a apăsat-o.
Întredeschisa uşă a lăsat-o
Să văd cum frigu-i gata s-o pătrunză.

Ea m-a privit timid, cu demnitate.
Avea sub braţ chiar rebegitul vânt.
La ceasul înserării, ceasul sfânt,
Cerşeau un semn infim de bunătate.

A poposit pe masă. Lumânarea
Păta cu umbre tenu-i ruginiu,
Iar din pervazul rece şi-n pustiu,
Vântul scruta, din casă, depărtarea.

Tăceam sfătos, odaia'ncremenise
Privindu-i gingăşia nepereche.
Vedeam în ea, ca'ntr-o icoană veche,
Un an de roade şi-un noian de vise.

Trăind un ciot de an, lăsase pomul
Să-şi odihnească sevele, o iarnă,
Dar, mai întâi ca fulgii să se cearnă,
Voia să ştie ce nu ştie omul ...

Când m-am trezit, în zori, deja plecase …
Probabil spre mormântul hărăzit.
O frunză cu destinul împlinit,
Pe novicia mea se aşezase.

Ovidiu Oana-pârâu

marți, 29 decembrie 2015

Eu te iubesc, femeie...




Cum blânda dimineaţă
Îşi flutură iubirea
Peste copaci în floare,
Cum păsări cântă-n codru
De dragul primăverii,
Eu cânt iubirea-n taină
De dragul tău femeie!
Prin vene-mi curge lavă
Cu muzica dorinţei,
În suflet ard în torţe
Nemuritoare patimi
Şi râd de fericire,
De tine, ochii lacomi.

Eu te iubesc femeie,
Până şi gându-n noapte
Ţi-l mângâi în tăcere
Să nu stârnesc izvoare
Neliniştite-n tine.
Să nu-ţi cuprindă visul
Străine năluciri
Să tulbure fiinţa
Şi-n somn, să mai suspini.
De-ar fi s-o faci vreodată
Să fie doar, de... dor,
Ascuns adânc în suflet,
De mine, până mor.

Eu te iubesc femeie
Ca ploaia cea de vară
Pe care eu, pământ,
Cu sete o aştept,
Să-mi răcoreşti ardoarea
Ce-o am când nu-s cu tine,
Să fericeşti ţărâna,
Din care sunt făcut.
De n-ai fi fost, femeie,
Te-aş fi zidit din mine
Din inimă-scânteie,
Cu lacrimă şi lut,
Dând viaţa mea, tribut.

Angelina Nadejde

La mine





S-a cuibărit o pasăre în suflet
și cântă-ntruna.Trilurile ei
fac să se-oprească lumile din umblet
și să răsară sori în ochii mei.

Lumina zilei-i mult, mult mai frumoasă
și cade ca ninsoarea de april
pe umerii pământului de-acasă
în ritmul altui ne-mblânzit cadril.

S-a cuibărit o pasăre și cântă
de când această liniște cuvântă
a zvon de sărbători și-a-mpărtășire
a tot ce-nseamnă zborul din iubire...

 Aura Popa

Sursa foto: Internet

Să dorm sub steaua ta ...



Lasă-mă să dorm sub steaua ta
Cu tinerețea strânsă-n pleoapă,
Să fac din anul care va pleca
Întindere de-amurg ,târziu și apă.

Nu pot primi, ce-a fost, încă o dată,
Dar pot preface ceasul în târziu .
Și amintirea ce-n senin mi-e dată
Trăirilor prezente doresc ca să te știu.

Să fii minunea mea de-a pururi întregit,
Steaua ta de foc în mine strălucească.
Mai tineri peste timp prin anul cel iubit
Și cel care-o veni în doi să împlinească .

Lasă-mă să dorm sub steaua ta -
Pe șoaptele de vânt sau pe căderi de apă ,
Oprește-mă pe clipa ce-alăturea va sta
Să cânte infinitul și tinerețea-n pleoapă .

 Ingrid Jenifer Balacks

luni, 28 decembrie 2015

Când taci





În visul tău cresc maci,
De dorul meu, subțiri
Iar dacă încă taci,
E pentru că-i respiri;

La masa ta sunt eu
Mă-mbăt de tine, știi
Iar daca încă tac,
E pentru că... tu scrii...

Și când în faptul serii
De umbre te desfaci
Iar eu nu știu de tine,
E pentru că...tu taci!

 Shanti Nilaya

De dorul tau...



ACASA...


Primăvara,...de Crăciun



De va ninge azi, nu știu
Pe cărări de iarnă pare
C-a venit o vrăjitoare
Și-i e sufletul pustiu

Mult voiam să-ți pun scrisoare!
Uite, lacrimile mele,
Inimile de la stele
Și să-ți ningă-ntr-un târziu...

Dar nu pot așa să mint
Cerul fumegă zăpada,
De-un vârtej se ține strada,
Iar copacii-au înflorit!

Stai, Iubire, să-ți mai spun:
Toată noaptea am visat
Cum din noi s-a revărsat,
Primăvara,...de Crăciun...

Eu trimit, totuși, scrisori-
Mângâierea palmei mele,
Ierni visate în castele
Și ninsoarea... de la flori...!

 Shanti Nilaya 

De s-ar putea ...


De s-ar putea să mă-nsoţesc cu zarea,
Să-i fiu aproape dintr-un pisc de munte,
Voi şti să văd şi să-nţeleg că marea
Nu-şi poartă valul, ţărmul să-l înfrunte.

Ea doar hrăneşte începutul vieţii
Sau găzduieşte astrul în abise,
Din faptul serii-n geana dimineţii,
Îi face-n unde leagăn pentru vise.

După răsfăţ, îl mână cu blândeţe
Albind tăria, zorii când anină
În piscul inundat de frumuseţe
Şi aurit cu valuri de lumină.

***
 “lumina, se află în fiecare şi sufletul o ascultă când hrăneşte gânduri”

Ovidiu Oana-pârâu

sâmbătă, 26 decembrie 2015

*UN VIS INTERZIS*



Ca un foc sălbatic...
Sufletul meu este în ardere
Eu îmi caut iubirea... te caut pe tine
Dar nicio speranţă că te voi găsi.

Lasă-mă te rog în visele tale
Vreau să ascult bătaia inimii tale
Lasă-mă în gândurile tale
Şi-am să stau acolo liniştită.

Şi vântul ne va ierta,în miez de noapte,
Prividu-ne îmbrăţişaţi topiţi de fericire...
Numai tu ştii ce-o să spun,
Citeşte-mi din inima mea.

Şi-n vocea ta îmi voi găsi drumul
Cu fiecare atingerea ta...
Vreau atât de mult iubirea ta
Dar eşti încă un vis interzis.

 ══.T.P.═══

AUTOR ~TEODORA POPESCU~30-10-2013~© Copyright © 2013

Foto net.

Iertare nopții, ...inimii



Mă iartă inimă, mă iartă!
Căci s-a-ntâmplat ca într-o doară,
Să port spre tine ce e ceartă
Și tot ce-n lume-aș vrea să moară;

În zilele ce-s ieri,... mă iartă
că am vazut Casa Cerească
și nu te-am nimerit pe poartă
și te-am dat lor... să te rănească ...

Cum te-au iubit, cu ce masură,
Și cum te-am pus răscrucii Sale,
Mă iartă, inima mea pură,
Că n-am știut mai bună cale

Urmeaza-mă!...bătăi să-ți iasă
din toți atomii tăi, fii vie,
Urmează-mă și nu mă lasă
Ca pasăre,...în colivie... !

Când fi-va să mă-ntorc și poate,
În fața Sa să spun... 'mi-e bine
pentru că-n drumurile toate
am luat și inima cu mine-

și n-am trecut de multe vămi
mai goală decât m-ai făcut...
Te uită, Doamne, câte-s răni
Și...cât de multe m-au durut'

Mă iartă chiar de noaptea pusă
În scrisul din aceste versuri,
De clipa-n veșnicie dusă
Si de-un ocean, ... de ne-nțelesuri!

 Shanti Nilaya

vineri, 25 decembrie 2015

Să râd...Să plâng...



Ahh, cum îți stau în brațe!!! Stau lipită,
În mine și în tine suntem "noi"...
Simți cum bătaia inimii palpită
Și sângele ni se transformă-n ploi?

Căzute-aici în trup din Cassiopeea,
Celulele le-mbată cu nectar-
Ahh! cum te-ating și cum îți sunt femeia
Din anul care trece, ultim dar!

Iubire și iubire...doar iubire,
Nici nu mai știu cuvinte să rostesc!
Iubire și iubire în neștire,
Iar în știința mea,... să te iubesc

Să îmi trec palma, dulce, peste frunte,
Corona Borealis să îți fiu,
Să îmi las buzele să te sărute
În ceasu-al doisprezecelea,un ceas târziu

Și... cine, oare, pentru-așa trăire,
n-ar face orice targ?!? ...Chiar Dumnezeu,
Pentru o clipă, și-ar ieși din fire
Și-ndrăgostit, ar deveni ateu;

În Cerul Său ar fi o nebunie
Așa cum numai noi am cunoscut,
din prima zi... și-n sfântă anarhie
Ne-ar trece, unul fiind, în Absolut...

Dar mă trezesc din somn. Flăcări dansează,
La piept eu strâng un vis, Iubitul meu!
Să râd? ...Să plâng? Hilar mă-mbujorează,
Căldura unui simplu... șemineu...

 Shanti Nilaya

miercuri, 23 decembrie 2015

Dorință...



Aș săruta pământul în urma ta,
Să simt căldură tălpile tale întipărite în el,
Ploaia să îți umple urmele pașilor cu lacrima sa,
Să nu uit că am în viață un singur țel!
Aș pune sufletul meu chezaş de câte ori ar fi nevoie,
Să înțelegi că viața fără tine nu mai are niciun rost,
Că tot ce mă face să zâmbesc, tot ce îmi face bine,
E când te știu lângă mine fericit, fără să spui: "-a fost!"
Aș prinde cerul în palme să ți-l dăruiesc,
Să înțelegi că stelele nu plâng în ploaie,
Ele doar strălucesc în noapte și visează,
Că viața e un cântec: "Dansând în ploaie!"
Aș pune ploaia să scalde pământul,
Într-un sărut fără de sfârșit.
Să se-mpreune cerul cu pământul,
Iar tu să strigi cât poți de tare:"-și azi sunt fericit!"

 Liliana Andrei 

Din cer senin...colind


Tăcere cu boboci de trandafir



Cum dormi…! De visul tău ades mă mir
Și-ți las pe pernă flori, iubitul meu
Tăcere cu boboci de trandafir,
Din care să-nflorească…Dumnezeu


Așa te-ating …Cu gânduri zeci, o mie
Mi-e dor să mai fiu scrisă-n palma ta,
ca linie-a Iubirii, străvezie,
de un creion…S-adorm…! Ce mult aș vrea...

Când te trezești în zori, să nu te miri,
să nu te uiți la mine să mă cerți!
Tăcere cu boboci de trandafiri,
să fim…! Să închizi palma...Să mă ierți...

Shanti Nilaya

marți, 22 decembrie 2015

Te învelesc cu pace



Nu sunt stafii iubito ! E doar gerul
Ce-aşează-ntre troiene crusta albă
Şi ţese în ferestre flori de nalbă,
Sporindu-le-nserărilor misterul.

Mai dă strigări butucul de pe vatră,
Schimbându-şi nefiinţa în căldură,
Sau trist ecou al sorţii ce-o îndură
Potăile stropşite-n frig când latră.

Ori poate grinda scorojită-n vreme
Şi cocârjată de povara ninsă,
A clătinat o candelă aprinsă,
Când ostenită scârţâie şi geme.

Tu nu te teme ! Te-nvelesc cu pace
Şi ţi-oi şopti poveşti din vremi apuse.
Iar somnul lin să-ngroape presupuse
Stafii sub ale iernii reci cojoace.

***
Ovidiu Oana-pârâu

Din an in an...


Cu tine...






Bună dimineața cât încape,
(în cuvinte iarăși am să spun!)
Norii de zăpezi marame-și pun
Voaluri de argint sclipit pe ape;

Eu te caut, suflet în oglinzi
Colo sus, cu ochii tăi răsare,
Iar aici, când noaptea-i de culcare,
Cerului mă rog să mă cuprinzi

Dintr-a firului trecut ecou
Întruparea vieții cea mai blândă,
Amintire vie și osândă,
Să mă prindă brațul tău, din nou

Și-n reverb duios, ca-n revărsare
Peste gând ori versuri, din povești
Să te-aduc la viață de-unde ești
Între toate astăzi,...depărtare.

Bună dimineața și-orice-ar fi
O să-ți stau în clipa de trezire
Singura și marea ta Iubire,
Bună dimneața, peste zi!

Shanti Nilaya

Împodobită... ca de Dumnezeu!



Mă scaldă-n raze prea curate Luna
Și mă transpune peste gândul tău...
Din ochii tăi, oglinzi m-arată-ntr-una
Împodobită ca de Dumnezeu!

Se duce ceasul- ultimă părere,
din anul ăsta... Știi ?!? nu e păcat
De nicio clipă ce ne-a fost avere,
Căci m-ai găsit, când nu te-am căutat;

Dar mai ales, voi ține bine minte
Și-n pomul de Crăciun -de verde greu-
În casa-n care-am stat fără de tine,
Voi pune an de an, de-acum, mereu,

Un trandafir...ca ultimă scrisoare!
N-o sa mai fii nici tu însingurat,
Oricât va fi în noul an de mare
Un anotimp,o clipă...Ceasu-a stat!

Mi-ntind de-acuma mâna spre poveste-
Ooo brad frumos' îmi cânt-un gând,sau...eu!
Din ochii tăi, Lumina-n mine este
Împodobită,... ca de Dumnezeu!

 Shanti Nilaya