Mai avem nevoie
Mai avem nevoie de Maestru
În vremea asta aprigă și tristă
Când țara ne e pusă sub sechestru
Și-s lacrimi seci în umedă
batistă.
Mai avem nevoie de-al său suflu
Iar vocea ca un tunet să-i
răzbată
Prin minele de aur și de cupru
Și peste România arendată.
Mai avem nevoie de Poetul
Ce s-a urcat pe tancuri în
Moldova
Și-a răstignit de-acolo
boieretul,
Cu fiere și venin umplându-și
slova.
Mai avem nevoie de-al său cântec
De dragoste, de om, de libertate
Când țara plânge c-un cuțit în
pântec
De EL avem nevoie în de toate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu