Angelina Nădejde

Pictura: Jozsef Karpati

Val de întrebări deşarte 

Dacă-n dimineţi ploioase

Ţi-aş aduce-n dar un soare

M-ai iubi pe mine oare?

Dacă aşa, din întâmplare,

Macilor de pe coline

Le-aş fura din puritate

Şi în flori de iasomie

Ţi-aş spăla tristeţi fardate,

Aş avea de tine parte?

Adormită-n lăcrămioare

Cea mai mândră dintre ele,

Eu cerşind un braţ de stele

Ca să-ţi împletesc cunună,

Oare-am fi noi împreună?

De-aş fi singur pe o mare

Far’ de ţărmuri, în furtună,

M-aş salva doar să-ţi văd faţa,

În lumină, dimineaţa...

Şi reinventând destine

M-ai iubi atunci pe mine?

Dacă mâinile amândouă

Neştiind ce este timpul

Ţi-ar picta pe boltă chipul

Şi din lacrimă şi vers

Ţi-aş sculpta un univers

Aş fi eu al tău ales?

M-aş zidi de viu în tine

Doar să ştiu că eşti cu mine!

Dar n-aştept răspunsuri clare,

Că le ştiu... şi că mă doare,

Lasă-mi uşi întredeschise

Să-ţi pătrund măcar în vise,

În lumină să mă poarte

Să-ţi fiu dincolo de moarte.