LILI LAZAR

foto internet:Padurea Baciu

PĂDUREA BACIU

Cărarea ce coboară te-ndeamnă să asculți

Pădurea-nfiorată, ascunsă printre munți,

Copaci contorsionați și frunze care pier

Și vântul ce le poartă plângând până la cer.

Ești singur și deodată te simți atenționat

De-un braț care te-atinge ca un fior uscat.

E-o creangă care mișcă având la rădăcină

O-ncrengătură mare, ce seamănă a mână!

Calci pământu-alene și teama te cuprinde,

Un ochi îți stă să râdă și celălalt te minte.

Cu mâinile-amândouă îți vine să faci cruci

Căci spaima e în spate și-n jurul tău sunt rugi...

Blestem să fie oare, sau taină neîncepută?

Și inima te strânge iar gura-ți șade mută,

Lumini, ce nu-și au rostul apar în fața ta

Și fantomatic cerul se-acoperă de-o stea.

Rămâi și-asmuți pădurea ce-n tine a urlat

E noapte și-i răstriște, un haos necreat!

Sunt suflete rămase plăpânde-n două lumi

Ce-ți cer poate iertare și-o rugă să le-ndrumi.

Shanti Nilaya

Cu ecuații roz, de flori...

Iubitul meu, e Lună plină

Iar basmul suie-n Ceruri nori

Tu vânt îmi ești, eu sunt grădină,

Cu ecuații roz, de flori

Îmi curgi prin lujer verde chinul

Îmi pui în sânge rădăcini

Eu sorb din suflul tău veninul,

Mi-amesteci iarba cu ciulini

Respir, mă cerți, m-adormi buimacă

Și mă alinți încetișor;

te strig, mă cânți, m-alungi, ce dacă

am chipul roșu de bujor...

cu suflul șoaptelor din urmă-

câte grădini n-ai frânt așa?

Și-n palma ta cresc țepi ce curmă

Parfumul meu, de catifea

Pe boabe mari de rouă-n gene

Joci miza ta, pierdută ieri

Și treci pe trupul meu alene

Necunoscutele să-mi ceri...

Nu-i joc să îmi transforme-o lume

când mă atingi- și tu te miri-

mai mult ca dorul tău, anume

și mă preschimb în trandafiri;

Iubitul meu, e Luna plină,

Iar basmul suie-n Ceruri nori

Tu vânt îmi ești, eu sunt gradină,

Cu ecuații roz... de flori...

VIOLETA JUMATATE

Portal de lumină

În fiecare dor din dragoste curată

Ce se naște la ivirea razelor de soare

Pe-o aripă albă de înger ce este binecuvântată

Acolo vei afla dragostea ta cea mai mare.

În fiecare gând curat venit din iubire

Ce-l dăruiești de cum s-a ivit pe acest pământ

Acolo îți vei afla partea de nemurire

Și-ți e sălașul pe-o stea adusă de-al tău cuvânt.

În fiecare vis care ți-a dat puteri nenumărate

Pentru că ai crezut în el pe-o aripă de stea

Acolo ți-ai croit partea ta de eternitate

Care ți-a dat puterea de-a crede și de-a spera.

În fiecare colț de cer în care ai sperat

Ai depus o parte din poemul tău iubit

Acela care-a fost înălțător și te-a schimbat

Și ți-a adus lumina unui vis nemărginit.

În fiecare lacrimă ce te-a-nsoțit ades

A fost nectarul de iubire ce ți s-a adus

Și-n fiecare clipă ai putut și ai cules

O floare a veșniciei pentru al tău apus.

În fiecare inimă-n care-ai pus iubirea

Nemărginită prin cuvântul care tu l-ai scris

Vei ști că acolo ți-ai găsit și fericirea
Și-ai deschis portalul de lumină din al tău vis.

ILEANA VEST

Schimbă de poţi...!

Schimbă ceasornicul,de poţi în ceva......

Ascunde clepsidrele toate

Păstrează ce-am scris..undeva

Şi pune-mi mantaua de noapte.

Deschide-mi cărări peste ape

Şi dă-mi pentru ploi o umbrelă

Voi sta în gându-ţi la noapte,

Eu întârzâiata...rebelă.

Schimbă ceasornicul ,de poţi în ceva

Ascunde-mă-n cochilie de melc

De te va întreba cândva,cineva

Să-i spui doar că n-am vrut să plec.

Şi rămasă pe prund din reflux

Cântec murmurat de sirene

Voi spune ce ieri nu ţi-am spus

Ascultă-mă, hai,... nu te teme...!