Să nu uiți....
Credeam că tu-mi aduci în
suflet primăvara
Dar nu ești decât o iarnă
prelungită
Învelit în mister mai
îngâni câte-un cântec
Cu visele-amorțite
ascunse-n firidă.
Când dezvelită mă simt
pot să mă-mbrac
De ochii lumii-ascund ce
mă doare
Mă închid în mine
ades...apoi tac
Veni-va primăvara și fără
o floare.
Așa cad eu întotdeauna de
vină
Știu și recunosc și eu am
lacune
Mai văd jumătatea
paharului plină
Dar și arătătoru-ți
întins către mine.
Am fost întotdeauna cea
care așteaptă
Nu ceream să-mi pansezi
genunchii juliți
Încerc din răsputeri să
nu fiu nedreaptă
Cad adeseori...dar mă
ridic... să nu uiți!
Cu imortelele uscate
iarăși fac pace
Credeai că mă cunoști dar
nu știi nimic
Cuvântul nerostit pe buze
îmi zace
Nu l-ai citit fiindcă nu
aveai timp.
Uită-mi ochii verzi și
plamele-mi întinse
Și lacrima prelinsă ce-a
ajuns pe buze
Tu anotimpul meu rămas
doar în vise
Poate ceream prea
mult...îmi cer scuze.
Iubire feliată
Nu te-am iubit din când
în când
Eu nu știu a iubi în rate
Și nu m-am așezat la rând
Străină de
cuvântul„poate”.
La rând?Ghișeul e închis
Și nici nu știu care-i
programul
Tu vinzi semințe
pentru-un vis
Iar eu nu le doresc cu
gramul.
Nu te-am iubit prin SMS
Și nici printr-un mesaj
privat
Spune și tu,ce interes
Aș fi avut să te împart?
Nu te-am iubit de ochii
lumii
Mă dau deoparte,șiru-i
mare
Și nu mă sinchisesc de
unii
Care iubesc la
întâmplare.
Și te vor fiindcă te-am
vrut
Așa,ca să se afle-n
treabă
Nu vreau iubire
de-împrumut
Nici feliată....o vreau
întreagă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu