Din albe răsărituri... un glas duios mă'ndeamnă să îmi plimb paşii zilei printre albastre flori, alint suav de rouă cuminte să se'aştearnă pe talpa'mi ce atinge, şăgalnic,... nuzii zori.
Rotesc încet privirea înspre senina zare
ghicindu'ţi aşteptarea... sub clar timid de lună şi'a gurii tale, caldă şi fragedă chemare
ce'o văd valsând sfioasă... cu soarele de mână!
Şi'n necuprinsul clipei de ireal mister care ne poartă zborul... pe aripi de poveste; sublimul regăsirii ţi'aşterne'n priviri cer iar mie mult-înaltul din suflet mi'l trezeşte...
Când... blând-conturul zilei va merge la culcare sub oglindirea apei facându'şi curcubeu: În contopiri de aripi... ne vom scălda în mare