Versuri Bianca Aura Buta
Recita Florin Tutuianu
În zbatere de aripi
Din albe răsărituri... un glas duios mă'ndeamnă
să îmi plimb paşii zilei printre albastre flori,
alint suav de rouă cuminte să se'aştearnă
pe talpa'mi ce atinge, şăgalnic,... nuzii zori.
Rotesc încet privirea înspre senina zare
În zbatere de aripi
Din albe răsărituri... un glas duios mă'ndeamnă
să îmi plimb paşii zilei printre albastre flori,
alint suav de rouă cuminte să se'aştearnă
pe talpa'mi ce atinge, şăgalnic,... nuzii zori.
Rotesc încet privirea înspre senina zare
ghicindu'ţi aşteptarea... sub clar timid de lună
şi'a gurii tale, caldă şi fragedă chemare
şi'a gurii tale, caldă şi fragedă chemare
ce'o văd valsând sfioasă... cu soarele de mână!
Şi'n necuprinsul clipei de ireal mister
care ne poartă zborul... pe aripi de poveste;
sublimul regăsirii ţi'aşterne'n priviri cer
iar mie mult-înaltul din suflet mi'l trezeşte...
Când... blând-conturul zilei va merge la culcare
sub oglindirea apei facându'şi curcubeu:
În contopiri de aripi... ne vom scălda în mare
Şi'n necuprinsul clipei de ireal mister
care ne poartă zborul... pe aripi de poveste;
sublimul regăsirii ţi'aşterne'n priviri cer
iar mie mult-înaltul din suflet mi'l trezeşte...
Când... blând-conturul zilei va merge la culcare
sub oglindirea apei facându'şi curcubeu:
În contopiri de aripi... ne vom scălda în mare
iubindu'ne'n lucirea lacrimii unui zeu,
Eu pururi a ta zare,
Tu... veşnicul meu cer!
Eu pururi a ta zare,
Tu... veşnicul meu cer!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu